vineri, 19 noiembrie 2010

Surprinde-mă!

     Nu-mi spune că vrei drepturi. Ştiu. Nu-mi spune că vrei să fii tratat egal. Ştiu. Nu-mi spune că vrei respect. Ştiu. Nu-mi vorbi de democraţie şi de civism. Am mai auzit. Şi, hai s-o spun pe şleau, puţin îmi pasă ce vrei, mă interesează ce oferi. Je suis le plus maigre cheval de ta plus humble frise. Am ochi. Am urechi. Am "antene". Am blog - dar n-am avut tot timpul. O perioadă preferam să citesc şi să comentez, desigur că acolo unde mă simţeam ca la mine-acasă. Găseam că e normal să nu existe comentarii moderate - că tot făcurăm vorbire de ele în postul anterior; prin urmare, nu atribuiam niciun merit celor care nu moderau. Îmi ziceam că nu moderează pentru că e în interesul lor să n-o facă. După o vreme, mi-a mai trecut obtuzitatea, dar ideea de bază a rămas. Până în urmă cu câteva luni... Intru pe un blog nemoderat, dintre cele mai de calitate, la pagina de comentarii recente. Surpriză: comentatorii obişnuiţi se răriseră, în schimb apăruseră mai multe anunţuri erotice în genul celor din wc-urile publice. Obiectul atenţiei era un post în care bloggerul, fără doar şi poate bine intenţionat, nominaliza pentru doritori câteva site-uri de dating. Atât i-a trebuit! Zeci de "comentarii" erau şterse, şi încă mai erau câţiva pereţi de văruit! Mi-am amintit că citisem şi un post cu mesajul Nu insistaţi, nu sunt interesat. Incredibil, se spunea şi de ce. Dar, evident, dialogul cu nesimţirea eşuase, iar în casa virtuală vita încălţată, cu fixaţia la purtător, continua să-şi pună copitele pe pereţi, iar proprietarul să dea cu bidineaua. Atunci am simţit: 1. că habar nu am de ce îmi văd comentariul apărând imediat ce l-am trimis şi 2. că o grămadă de texte activiste o să le uit, dar asta n-o să uit. 

5 comentarii:

Anonim spunea...

Imi place atitudinea, nu stiu de unde ai "scos-o", dar e tare!:))
Partea cu vita mi-a placut cel mai mult :P

Camelia Bucur spunea...

de obicei, cei care aleg să-şi modereze comentariile au două motivaţii:
1. chiar le pasă de blog-ul lor şi de cine îşi lasă amprenta pe el;
2. au păţit-o măcar o dată:-??

Stoicescu A. spunea...

Sunt unul din bloggeri care moderează comentariile. Am o mie de motive s-o fac, chiar dacă inițial aș putea fi criticat pentru asta. Tot ce pot spune e că societatea din România, și nu numai, nu merită libertatea totală de exprimare.

Dincolo de mesajele spam, sunt și multe comentarii injurioase la adresa altor comentatori, cât și un limbaj neadecvat pentru un blog.

Totuși, citind și postarea ta anterioară, nu sunt de acord cu cenzurarea mesajelor ce critică într-o manieră civilizat punctele slabe ale unui subiect/obiect, oricare ar fi el sau chestii similare.

Cât despre moderarea tardiă, se poate întâmpla oricui, însă important este să apară anumite comentarii până la urmă, dar înainte ca o altă postare să fie scrisă. În caz contrar, acolo e rea intenție.

Dak spunea...

@Alexiuss: Aha, te-ai întors. Constat că îmi place definitivul în definiţia lui Alexiuss! ;p

@Camelia Bucur: E plauzibil, dar trebuia să inversezi motivaţiile. Pentru că, vezi, eu n-am păţit-o!

@Stoicescu A.: Nu ştiu dacă societatea din România "merită" libertate totală de exprimare, dar numai având-o o poate merita. Şi ce înseamnă "totală"? Doar lipsa constrângerilor externe, căci acelea interne rămân oricum. Libertatea de exprimare e o hârtie de turnesol pentru bunul simţ. Bingo, s-ar putea ca autocenzura să funcţioneze mai bine acolo unde comentariile sunt nemoderate, pentru că o atitudine deplasată nu rămâne nesancţionată - chiar dacă asta nu o face blogger-ul, ci alţi cititori.

Anonim spunea...

interesant... in ultima vreme am avut o dilema: din ce in ce mai multe "anunturi matrimoniale" la sectiunea comentarii... numere de telefon si intentii declarate. si am ales sa le aprob, caci e vorba de libertatea de exprimare! aceste "anunturi gay" fac parte din lumea gay si se gasesc in fiecare WC public din tara si prezinta situatia de facto: clandestinitate.