Putine lucruri reusesc sa ma deranjeze mai mult decat mania oamenilor de a recomanda orice carte pe care s-a intamplat sa o citeasca. Pentru ca, de, tine de demnitatea fiecaruia sa creada ca nu si-a pierdut timpul cu vreo prostie (iar daca totusi trage nefericita concluzie, asta ramane intre noi...). In ce ma priveste, sunt prudenta, suflu si-n iaurt, si tot se mai intampla sa ma frig. Dar acum, dupa doua carti nemaipomenit de bune as accepta si ceva "pasabil". Aerul tare intai iti racoreste plamanii, apoi ii ingheata, si nu-i bine. Concluzie: nu cititi prea multe carti bune. Iar, daca va imboldeste Necuratul, iata ce v-as recomanda:
Steve Sem-Sandberg, Ravensbruck, Humanitas fiction, 2009;
John Steinback, Perla, Rao, 2004..., 2009.
Ambele lucrari sunt pline de dramatism si excesive... totusi, cu simtul masurii. Altfel n-ar emotiona, or ele emotioneaza si ravasesc. Adaugati stilul.
2 comentarii:
oricat as vrea sa citesc o carte buna, crede-ma ca nu mai intra dramatism in mine nici cat varful acului. Am intrat intr-o pasa din aia cretina in care ma uit la desene animate si la comedii numai ca sa nu mai vad cat de urata poate fi viata pe alocuri.
Oh, si Harry Potter. Ti-am mai zis oare ca sunt fan inrait Harry Potter? :P
Nu, asta nu mi-ai zis. Eu sunt fan Svejk.
Trimiteți un comentariu